Ce am făcut

Mulți își pun aici CV-ul. Eu vreau să țin minte, peste ani, că nu am trecut degeaba prin viața asta și m-am luptat pentru ce cred.

Am scris câteva fragmente ale trecerii mele prin această lume, promit ca atunci când am timp să completez și să detaliez.

  • Fân Fest

    FânFest, 2004 George Simion

    Mergeam la primul FânFest la Roșia Montană și descopeream o situație absurdă. “Salvați-ne, salvați-ne” spunea o bunică când urcam muntele și intram în sat. Și nu înțelegeam prea bine de către cine dar m-am simțit dator să o fac.

  • Eroii nu mor niciodată

    Eroii nu mor niciodata George Simion

    Terminam Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București și eram admis la Universitatea din București, la facultatea de Administrație și Afaceri.

    Pentru prima oară lipeam afișe în decembrie cu titlul EROII NU MOR NICIODATĂ,campanie care apoi a devenit o tradiție în fiecare an.

  • Romanii din Tiraspol

    Romanii din Tiraspol George Simion

    De Paște, am făcut prima acțiune pentru copiii de la liceul Lucian Blaga din Tiraspol, una din cele opt școli de grafie latină de peste Nistru care se încăpățănează să existe.

    Link: http://www.alternativaonline.ca/cronica%20vremurilor0605.html

  • Sărbătoarea Limbii Române

    Al doilea an, cu forțele noastre, organizăm Sărbătoarea Limbii Române în Piața Universității din București. Peste ani, 31 august devine zi de sărbătoare și în România…

  • Conflictul despre Legii lustrației

    Am un mic conflict în Parlament cu senatorul Șerban Nicolae, pe subiectul Legii lustrației. Menționez că nu era atunci la modă să îl iei la rost pe Șerban Nicolae, întrucât lumea nu îl cunoștea 🙂

    Cum subiectul Lustrației și a adevărului despre istoria noastră recentă mă pasiona, aplic și sunt admis la Masterul despre Crimele comunismului în România, program care atunci se desfășura numai la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.

  • Conflictul cu Iliescu si prima expulzare din tara

    Duceam lumânări pentru morții de la Revoluție și Mineriade la ziua lui Ion Iliescu, după ce în prealabil, la Timișoara, organizasem o manifestație pentru vestitul punct 8 al Proclamației.

    Pe celălalt mal de Prut, un alt odios comunist, Vladimir Voronin, ne expulza și eram arestat pentru prima oară, pentru “vina” de a fi unionist.

  • Interzis la o intalnire a studenților cu Traian Băsescu

    Terminam Masterul de la Iași cu dizertația despre Rezistența anti-sovietică din Basarabia după al doilea război mondial. La Iași nu fusesem lăsat să intru la dezbaterea organizată de de studenți cu președintele de atunci, Traian Băsescu, o situație cu care m-am tot întâlnit de-a lungul anilor.

    Printr-o nouă cooperare cu artiști de muzică (Butch-Fiul Risipitor), putem ajuta un alt liceul din regiunea transistreană, cel din Grigoriopol, care este exilat la Doroțcaia.

  • Lansăm Platforma Unionista Acțiunea 2012.

    Lansam Platforma Unionistă Acțiunea 2012, poate cel mai ambițios proiect al societății civile după 1990. Am dat mână cu mână 30 de asociații și grupuri de inițiativă din România și Republica Moldova, pentru a determina creșterea în amploare a curentului unionist. Unirea noastră era fundamentală pentru unirea celor două maluri de Prut.

    Campanii de informare

    Am desfășurat, alături de peste 1000 de voluntari, șapte campanii de informare în toate raioanele Republicii Moldova şi judeţele României: ,,Blocul meu cunoaşte adevărul”, ,,Aici e România”, ,,Basarabia e România Internaţional”, ,,10 motive pentru Unire”, ,,Obiectiv Basarabia”, ,,Adevărata Basarabie” și ,,Suntem moldoveni, deci români”. Prin intermediul a 300.000 de abțibilduri, pliante și afișe am scos din zona tabuului subiectul Unirii.

    Pacea de la București

    Pe 16 mai, am înconjurat cu pânză neagră clădirea unde s-a semnat Pacea de la București, pentru a aminti că actul anexării unei părţi a teritoriului românesc de către Imperiul Rus, în 16 mai 1812, a fost unul fraudulos şi că această dată este una de doliu național.

    Omagiu soldaților români

    De Înălțarea Domnului, pe 2 iunie, am adus un omagiu soldaților români care își duc somnul de veci la cimitirul de la Țiganca, precum și tuturor celor 71.000 de ostaşi români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică, în timpul Campaniei de Est (iunie 1941 – august 1944). Eroii nu mor niciodată!

    Ziua ocupației sovietice

    Pe 28 iunie, la 71 ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța, am cerut autorităților de la București să declare data de 28 iunie 1940 drept ziua ocupației sovietice a părții estice a teritoriului românesc.

    Sfințirea singurei biserici românești din Basarabia istorică

    Am participat, pe 16 iulie, la sfințirea, pentru prima dată după 60 de ani, a singurei biserici românești din Basarabia istorică, în Hagi-Curda. Activiști, politicieni, jurnaliști, oameni de rând am fost blocați de autoritățile ucrainene în vamă peste 6 ore, ca să nu ajungem la slujbă. Sătenii din Hagi-Curda ne-au așteptat în tot timpul acesta cu masa întinsă.

    Sfințirea Crucii Mântuirii Neamului Românesc din Nisporeni

    Alături de 100 de voluntari ai Acțiunii 2012, de la București, Bălți, Cluj-Napoca și Chișinău, am participat pe 28 august la inaugurarea și sfințirea Crucii Mântuirii Neamului Românesc din Nisporeni, în Republica Moldova. În cadrul evenimentului am afișat banner-ul cu mesajul „Flacăra românismului arde în Basarabia”, imagine care a făcut înconjurul Internetului.

    Ziua Limbii Române

    Pe 31 august, împreună cu Institutul Cultural Român am organizat de Ziua Limbii Române, simultan cu Chișinăul, un concert în Piața Universității din București. Au cântat pro bono, pentru Basarabia și Unire, Grigore Leșe, IRIS, Maria Răducanu, Alexandrina Hristov, El Negro, Trei Parale, Subcarpați, Nimeni Altu’, Morometzii, Butch&Keri, Bitză și Norzeatic. Evenimentul a fost deschis de academicianul Eugen Simion. Ziua Limbii Române a prins conturul firesc al unei sărbători naționale. Peste 1500 de oameni prezenți la concert au semnat ,,Apelul pentru Limba Română”, în care s-a solicitat utilizarea denumirii corecte a limbii de stat din Republica Moldova.

    Școala de Cultură și Afirmare Românească

    80 de tineri din Republica Moldova au urmat în perioada 21-23 octombrie cursurile și atelierele de lucru ale primei ediții a Școlii de Cultură și Afirmare Românească, organizată de Acțiunea 2012 la București. Tinerii basarabeni sunt primii promotori ai unionismului peste Prut.

    Solidari cu românii din Tiraspol: în cadrul proiectului „Uniți sub tricolor”, am reușit în luna noiembrie completarea fondului de calculatoare pentru laboratorul de informatică al Liceului Teoretic „Lucian Blaga”.

    Ziua Națională a României

    Am sărbătorit Ziua Națională a României atât la Alba Iulia, cât și la Chișinău. „Basarabia e România” a fost mesajul care s-a auzit concomitent pe cele două maluri de Prut de 1 decembrie.

  • Am unit organizațiile de peste Prut, pentru a cere retragerea Armatei a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova

    Pe 14 ianuarie și 1 februarie, prin organizațiile de peste Prut din cadrul Acțiunii 2012, am cerut retragerea Armatei a 14-a de pe teritoriul Republicii Moldova și expulzarea ambasadorului rus Valeri Kuzmin, după ce un tânăr de numai 19 ani, Vadim Pisari, a fost ucis de un ”pacificator” rus, cu gloanțe interzise de ONU, la punctul de trecere de la Pîrîta, Dubăsari.

    Primul marș unionist

    Cu mesajul „Bălți simte românește”, am organizat pe 3 martie primul marș unionist în orașul care la aceeași dată, în 1918, dădea tonul unirii Basarabiei cu România.

    Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană

    La 3 martie s-au întrunit în ședință comună Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, la Iași. Am înaintat premierului de la București și celui de la Chișinău de la acea vreme o scrisoare în care am punctat că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu poate fi posibilă decât prin unirea cu România, că Republica Moldova este europeană prin românitatea ei.

    500 persoane la un Marș Unionist și Jurământul de Credință Patriei

    Am marcat împlinirea a 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Chișinău, pe 25 martie, printr-un marș unionist și un concert la care au fost prezente peste 500 de persoane. În fața Ambasadei României în Republica Moldova, tineri basarabeni au depus un jurământ de credință patriei.

    7000 de persoane în Marș

    Pe 13 mai am comemorat printr-o nouă manifestație stradală împlinirea a 200 de ani de la prima pierdere a Basarabiei, prin semnarea Tratatului de la București, din 16 mai 1812. 7000 de persoane au mărșăluit între monumentul lui Ștefan cel Mare și ambasadele Federației Ruse și Turciei în Republica Moldova, continuatoarele celor două imperii care au negociat ruperea în două a Principatului Moldovei. Singura măsură reparatorie pentru populația dintre Prut și Nistru este Reunirea.

    Bucureșteni de toate vârstele

    Am organizat acțiuni de comemorare a datei de 28 iunie 1940, ziua ocupației sovietice, concomitent, la București și la Chișinău. Politicienilor din România le-am cerut să îşi asume repararea cedărilor dureroase din trecut prin realizarea idealului reîntregirii naţionale, iar celor din Republica Moldova să spună „DA” Unirii și „NU” federalizării pregătite de axa Berlin-Moscova (din nou!). Bucureșteni de toate vârstele au îngenunchiat în dreptul Cercului Militar, întocmai ca în vara lui 1940, în semn de durere faţă de ocuparea Basarabiei.

    Lideri pentru Unire

    În 20 iulie am lansat programul „Lideri pentru Unire”, având ca public ţintă sute de tineri români de pe ambele maluri ale Prutului, care au participat la şcoli de vară în localităţi din România şi Republica Moldova. Aceştia au urmat până în 25 septembrie, în mai multe serii, cursuri de pregătire şi ateliere cu tematică unionistă, cursuri de management de proiect, comunicare şi PR, filmare şi fotografiere, creare de site-uri şi bloguri, activism civic, flash-mob-uri, marşuri, cluburi de dezbateri, precum şi creare li dezvoltare de campanii cu mesaj social.

    Manifestații stradale în Bălți

    La Bălți, pe 5 august, am organizat o manifestație stradală în care am scandat mesaje de unitate națională și am fluturat steaguri tricolore. În ciuda tuturor piedicilor și amenințărilor, vocea noastră s-a auzit în orașul de la nord.

    Podul Minciunilor deivne Pod de Flori

    Pe 9 septembrie, în Sibiu, am transformat Podul Minciunilor într-un Pod de Flori. Am dezlipit mesaje scrise ale propagandei ruseşti care neagă identitatea naţională a românilor din stânga Prutului, precum ,, Moldovenii şi românii sunt popoare diferite”, ,, Limba română vorbită în Basarabia este o limbă inferioară”, ,,În Republica Moldova, românii reprezintă o minoritate de 2%” sau ,, Rusia a eliberat Basarabia de sub ocupaţie românească”, și am scandat, în marș prin centrul orașului, adevărul istoric: ,,Basarabia e România!”.

    Festivalul Etniilor din Chișinău

    Unirea cu România va aduce beneficii tuturor minorităţilor naţionale din Republica Moldova. România este un stat care asigură pentru toţi, fără diferenţe, dreptul de a se exprima în mod liber şi de a-şi păstra identitatea. Acestea au fost mesajele pe care le-am transmis pe 14 septembrie la Festivalul Etniilor din Chișinău, în limbile română, rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară.

    10.000 de persoane cer Unirea la Chișinău

    10.000 de persoane au ieșit în stradă, la Chișinău, pe 16 septembrie, să ceară Unirea. Numeroşi oameni de cultură, formatori de opinie, istorici sau politicieni s-au alăturat acţiunii stradale pentru a sprijini dezideratul reîntregirii naţionale, formând un Cordon al Libertăţii. Toți participanţii au prezentat o serie revendicări comune pentru asigurarea direcţiei europene a Republicii Moldova: revizuirea Constituţiei prin schimbarea denumirii limbii de stat în limba română, soluţionarea conflictului transnistrean, respectarea dreptului minorităţilor la conservarea limbii şi culturii conform normelor europene şi scoaterea Partidului Comuniştilor în afara legii.

    Ziua Națională a României la Alba Iulia și Chișinău

    2012 a fost primul an în care am sărbătorit 1 decembrie, Ziua Națională a României, concomitent, la Alba Iulia și la Chișinău. Momentele noastre de la Alba au fost incluse în programul oficial al manifestațiilor. Am lansat 95 de lampioane și am defilat cu steaguri tricolore de mari dimensiuni la două din cele șapte porți din Cetatea Unirii. Am fost atracția zilei.

    Pactul pentru Basarabia

    În perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România din 9 decembrie am înaintat tuturor candidaţilor Pactul pentru Basarabia, un angajament şi un set de măsuri concrete, la nivel de asumare publică, legislativ, economic, educaţional şi instituţional, pentru a fi implementate în sensul înfăptuirii Unirii. Documentul programatic a fost semnat de 607 candidaţi, de la toate partidele politice. Dintre aceştia, peste 100 au devenit parlamentari.

  • 117.000 de semnaturi, 1000 de voluntari, 10.000 de elevi

    Pe 24 ianuarie am marcat prin flash-mob-uri și hore Ziua Unirii Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, în București, Chișinău, Botoșani, Iași, Galați, Urziceni, Pitești, Petroșani, Alba Iulia, Timișoara, Brașov, Sibiu, Mureș și Craiova.

    În parteneriat cu Institutul Cultural Român, am sărbătorit pe 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România printr-o serie de spectacole pe ambele maluri de Prut: concert Direcția 5 la Cahul (26 martie) și Chișinău (27 martie), piesa de teatru „Podu’ ” a lui Horațiu Mălăele la Bălți (29 martie) și „Lecția de istorie: Dacii și romanii”, reconstituire istorică realizată la Chișinău de Asociația Terra Dacica Aeterna (30 martie).

    La Parlamentul României am organizat pe 26 martie, în parteneriat cu Centrul  pentru Cultură, Istorie şi Educaţie, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni si Consiliul Mondial Român dezbaterea ,,27 martie  1918 – Unirea Basarabiei cu România, model pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”. La evenimentul prilejuit de Ziua Unirii Basarabiei cu România au participat oameni politici din partea tuturor partidelor, reprezentanţi ai societăţii civile cu preocupări legate de problematica reunirii celor două state româneşti, profesori, cercetători şi jurnalişti de pe ambele maluri ale Prutului.

    Și la Galați am marcat Ziua Unirii Basarabiei cu România, pe 27 martie, printr-un marș unionist, sub genericul „Readucem Basarabia acasă”. Printr-un marș oltenesc am marcat 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara și la Balș, tot pe 27 martie.

    În perioada 1-5 aprilie, în timpul săptămânii „Școala altfel – Să știi mai multe, să fii mai bun!”, alături de 300 de voluntari am desfășurat campania „O oră de istorie pentru Basarabia”, în care am susținut cursuri de informare asupra trecutului și prezentului provinciei românești Basarabia, dar și asupra realităților de la Est de Prut, cu scopul de a sesiza necesitatea implicării active a tinerilor în procesul de readucere a Basarabiei acasă. Mesajul nostru a ajuns la 10.000 de elevi.

    Am lansat pe 7 aprilie unul dintre cele mai curajoase demersuri ale societății civile: colectarea a 100.000 de semnături pentru o inițiativă legislativă referitoare la Republica Moldova. Sub genericul „Aducem Basarabia acasă”, peste 1000 de voluntari s-au mobilizat în campania de strangere de semnături pentru facilitarea procesului de obţinere a vizelor de către basarabeni, o instituție pentru gestionarea relațiilor cu Republica Moldova în subordinea primului ministru al României, asistarea de către un birou special în cadrul procesului de integrare a studenților basarabeni în mediul socio-cultural din țară, dar și alte măsuri concrete în raportul București-Chișinău.

    Am organizat pe 27 aprilie prima ediție a Cupei Unirii la fotbal, un turneu dedicat exclusiv echipelor de fotbal formate din jucători amatori și unioniști din România și Republica Moldova.

    Tot de Ziua Tricolorului, pe 27 aprilie, am popularizat subiectul Unirii în rândul tinerilor din mai multe instituții de învățământ din Chișinău, dar și în alte localități din Republica Moldova, prin organizarea unor concursuri de creație, a unor expoziții de pictură și desen și a unor proiecții de film.

    Pe 28 iunie, ne-am amintit în mod inedit de ziua ocupației sovietice a Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța. În cadrul flash-mob-ului „Blitz peste timp”, sute de bucureşteni îndoliaţi au căzut morţi la pământ, în Piaţa Revoluţiei, în acompaniament sonor, prin interpretarea unei piese funerare de către studenţi la Conservator.  Ziua de 28 iunie a fost marcată şi la Chişinău, unde am organizat un marş al demnităţii naţionale, un miting de comemorare şi un concert în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

    Am organizat pe 20 octombrie Marșul pentru Basarabia, la care au participat peste 10.000 de unioniști care au cerut factorilor decizionali de la București ca unirea cu Republica Moldova să devină prioritate națională. Pentru eveniment, 100 de basarabeni au cusut timp de trei săptămâni un imens steag tricolor, de 1200 mp, care a fost apoi purtat în marș.

    Pe 1 și 2 noiembrie am derulat la Iași, respectiv la Suceava, acțiuni de salubrizare la mormintele ostașilor români căzuți în cele două războaie mondiale.

    Am depus în Parlamentul României, pe 20 noiembrie, pachetul legislativ pentru care am strâns 117.000 de semnături și care urma să facă din Republica Moldova o prioritate a statului român. 36 de senatori și deputați din întreg spectrul politic s-au regăsit printre inițiatorii Legii cadru privind reglementarea statutului cetățenilor Republicii Moldova pe teritoriul României. Multe măsuri prevăzute în inițiativa legislativă au fost adoptate ulterior de Parlamentul de la București.

    Am sărbătorit Ziua Națională a României atât la Alba Iulia, cât și la Chișinău. Împreună cu autoritățile locale, am desfășurat pe 1 decembrie două momente dedicate tricolorului și Basarabiei, incluse în programul oficial al sărbătorii de la Alba Iulia: înălțarea a 95 de lampioane, o defilare cu steaguri tricolore de mari dimensiuni, sub genericul ,,Uniți sub tricolor”, dar și concertul de muzică populară ,,Dorul Basarabiei”, sub orchestra maestrului Nicolae Botgros. La Chișinău, am organizat un maraton popular, deschis de campioana olimpică la gimnastică Maria Olaru. Ulterior, după ce am mers în fața ambasadei României să intonăm imnul național, am făcut un lanț uman sub forma unei uriașe hore în jurul clădirii Guvernului. Am „înCercUnit Guvernul”.

    Pe 10 decembrie, am organizat la Clubul Parlamentarilor Români conferința cu tema „Asumarea politică a unui calendar al unirii Republicii Moldova cu România. Despre importanța strategică a stabilizării frontierelor NATO și UE”. Evenimentul își propunea stabilirea unei agende a reunirii celor două state românești, dar și încheierea între toate forțele politice de la București a unui Pact pentru Basarabia care să fundamenteze această agendă.

  • Școală de cultură și afirmare românească

    Pe 16 ianuarie, am protestat față de afirmațiile jignitoare adresate moldovenilor de către un realizator TV din România. Am vrut să subliniem că rating-ul nu scuză mijloacele, iar acuzațiile nejustificate și atacurile dizgrațioase îndreptate împotriva unei părți a poporului român nu rămân nesancționate.

    Am organizat în perioada 14-16 februarie o nouă școală de cultură și afirmare românească, la Onești. Beneficiari au fost 80 de tineri din Republica Moldova.

    O ediție specială a școlii de cultură și afirmare românească am derulat-o sub denumirea de „Incubatorul de românism”, în perioada 21-23 februarie, la Sfântu Gheorghe și Brașov. La eveniment au participat activiști, bloggeri, conectori sociali din România și Republica Moldova. S-a discutat despre modalitatea în care majoritatea și minoritățile își vor da mâna într-o Românie Reîntregită și felul în care Internetul și New Media pot ajuta la promovarea cauzelor civice.

    Am desfășurat, în lunile martie-aprilie, alături de Tinerii Moldovei și în susținerea campaniei de informare a publicației Timpul – Vorbesc românește, sunt, deci, român!”, campania de voluntariat pentru recensământul populației și locuințelor din Republica Moldova. Am deschis puncte de informare în Chișinău cu materiale despre identitatea națională și respectarea metodologiei de colectare a datelor privind etnia şi limba vorbită. Am depus toate eforturile să prevenim potențialele fraude în timpul consultării populației și pentru a evita repetarea experimentului de la recensământul organizat de guvernarea comunistă în 2004, când oamenilor le-a fost încălcat dreptul de a se declara ceea ce simţeau că sunt şi de a afirma clar denumirea limbii vorbite.

  • Scoaterea obligativității vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Republica Moldova

    Aduc laolaltă jurnaliștii din România și Republica Moldova în cadrul unei Reuniuni. Multe proiecte comune ies din acest eveniment, precum și o mai mare reflectare a ideii Unirii în spațiul mediatic.

    Reușim să obținem scoaterea obligativității vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în Republica Moldova. Eu nu pot beneficia de acest lucru întrucât sunt expluzat pentru o perioadă de 5 ani de la Chișinău, sub acuzația că am potențialul de a destabiliza situația în acest stat: manifestațiile și amploarea mișcării noastre erau prea mare astfel încât conducătorii de la Chișinău m-au pedepsit astfel, cu toată că nu încălcasem nicio lege, după cum avea să se constate în instanța de judecată, ulterior.

    Sunt nevoit așadar să aștept la Iași pe Tinerii Moldovei care au venit pe jos de la Chișinău spre Țară. Organizez primirea lor sub forma unei re-editări a Podului de Flori și îi urc în Trenul Unirii care a mers spre București. Din păcate acolo președintele Iohannis nu a fost de găsit. Ghinion…

  • Înfrățiri între orașe, 450 de primari, 70.000 persoane, Rămânem în corturi în Piața Universității

    Dăm startul avalanșei de înfrățiri dintre unitățile teritorial-administrative de pe ambele maluri ale Prutului, după un plan structurat. Organizăm la Palatul parlamentului, cu resurse proprii, și fără participarea Guvernului ROmâniei, Conferința Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republica Moldova, eveniment la care participă 450 de primari de peste Prut.

    Lansăm proiectul Cunoaște-ți Țara, prin care frații basarabeni care nu mai văzuseră niciodată România, au ocazia să o facă pe o perioadă de trei zile, în diferite regiuni ale țării. Numărul total de participanți în proiect a ajuns, în final, la 70 000 de persoane.

    Îmi propun să contribui la interconectarea mediatică și la informarea corectă a cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, așa că demarăm proiectul Unirea TV, prin care am construit studiouri de TV în România și Republica Moldova și am emis conținut video pentru televiziunea pe cablu unionistă 10TV.

    Șocăm opinia publică: rămânem în corturi peste noapte în Piața Universității pentru a determina partidele politice din România să își asume o poziție privind viitorul comun cu Republica Moldova

  • Alianța pentru Centenar, 130 organizații civice, grupul Prietenii Unirii

    Scriu cartea Blocați în labirint pe care o lansez în zeci de orașe din România, Republica Moldova și Diaspora. Vara mi-o împart între lansările de carte și grupurile venite în proiectul Cunoaște-ți Țara.

    Participăm la Centenarului Bătăliei de la Mărășești, unde nu suntem lăsați cu bannere unioniste. De altfel, și grafittiul făcut peste drum de Mausoleu pe care scria BASARABIA e ROMÂNIA este acoperit, în mod laș, cu un tricolor, de către autoritățile locale.

    Inaugurăm o casă pentru o familie necăjită din raionul Drochia, Republica Moldova.

    Lansez în noua legislatură parlamentară grupul Prietenii Unirii.

    Inițiez Alianța pentru Centenar, un parteneriat între 130 de organizații civice pentru marcarea Anului centenar.

  • Declarații de Unire și Piața Marii Adunării Naționale

    Am marcat Centenarul Marii Uniri, cum am putut mai bine, într-o societate preocupată de total alte lucruri.

    Pornim Internshipul la Parlament pentru 100 de studenți basarabeni.

    La inițiativa noastră peste o sută de primării din Republica Moldova au dat Declarații de Unire cu România. Apoi, pe 25 martie, Piața Marii Adunări Naționale a fost plină cu oameni care au cerut unirea.